Calitatea aerului în regiunea București-Ilfov este un subiect care pare că nu reprezintă o preocupare reală pentru autoritățile locale. Nu se propun și nu se implementează soluții concrete, chiar dacă gradul de poluare este ridicat și pune în pericol sănătatea populației.
Unde suntem?
România a fost condamnată recent (30.04.2020) de Curtea de Justiție a UE pentru nerespectarea în mod sistematic și persistent a normelor de poluare. Această hotărâre vizează și județul nostru și ar fi trebuit să declanșeze un interes imediat din partea autorităților, ceea ce nu s-a întâmplat. În momentul de față ne confruntăm cu mai multe categorii de probleme care constau în:
1) monitorizarea defectuoasă și aproape absentă a particulelor PM2,5 care sunt cele mai periculoase pentru sănătate;
2) modul defectuos de colectare a probelor în materie de calitate a aerului, dar și de raportare a rezultatelor la agenția europeană care centralizează datele;
3) există probleme legate de amplasarea stațiilor de monitorizare a aerului (ex. dacă plasezi o stație de monitorizare a particulelor PM într-o zonă cu multă vegetație, probele prelevate nu sunt reprezentative și nu pot constitui un element de reper pentru identificarea de soluții).
Toate problemele acestea sunt cunoscute de Comisia Europeană care, în momentul de față, are în curs o nouă procedură de infringement împotriva României (procedura nr. 20172024) în cadrul căreia Comisia notifică România „ în legătură cu deficiențele semnificative în ceea ce privește monitorizarea poluării aerului. […] România nu a reușit să creeze o rețea de monitorizare care să respecte standardele și cerințele UE în vederea evaluării eficiente și a îmbunătățirii calității aerului. ” (MEMO/17/1577).

 

În condițiile actuale, în care situația este tot mai gravă de la un an la altul, este aproape o certitudine că România va fi condamnată din nou la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, iar de aceasta dată există riscul aplicării unor amenzi pe termen lung.

Ce acțiuni am întreprins până în acest moment?
1) Formularea în data de 13.04.2020 a unei reclamații legată de gradul ridicat de poluare în județul Ilfov și transmiterea acesteia către mai multe instituții abilitate pentru gestionarea situației, respectiv (Garda Națională de Mediu - Comisariatul General/Comisariatul Județului Ilfov/Comisariatul Municipiului București, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov, Agenția pentru Protecția Mediului București, Consiliul Județean Ilfov, Primăria Municipiului București).
2) Redactarea în data de 18.04.2020 a unei cereri către Comisia Europeană pentru a ne furniza detalii legate de stadiul procedurii de infringement nr. 20172024 derulate împotriva României cu privire la eșecul sistemic în ceea ce privește monitorizarea poluării aerului (așa cum rezultă din Nota de presă INF/19/4251 din 25 iulie 2019, pct. 6 Mediu emisă de Comisia Europeană).
3) Redactarea în data de 23.04.2020 a unei cereri de furnizare informații în baza Legii nr. 544/2001 transmisă către Ministerul Mediului și către Agenția Națională pentru protecția Mediului, prin care au fost solicitate o serie de informații tehnice referitoare la activitatea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului în regiunea București-Ilfov.
4) Redactarea în data de 18.05.2020 a unei adrese către Curtea de Conturi Europeană prin intermediul căreia, având în vedere competențele speciale care sunt atribuite acestei instituții, în temeiul dispozițiilor art. 287 alineatul (4) al doilea paragraf din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, am solicitat Curții să ia în considerare să includă regiunea București-Ilfov ca studiu de caz/referință în viitorul raport special cu privire la modul și gradul de implementare a politicilor și programelor UE în materie de respectare a calității aerului la nivelul Uniunii Europene.


Reprezentanții CCE au revenit cu un răspuns în cadrul căruia au menționat că deși partea de monitorizare a poluării atmosferice nu este prevăzută în raportul pentru 2020, CCE acordă o atenție deosebită oricăror informații aduse la cunoștința sa cu privire la posibile nereguli în legătură cu fondurile UE. De aceea au decis să transmită observațiile noastre departamentului de audit responsabil pe acest domeniu, scopul fiind acela de a include regiunea București-Ilfov, în măsura posibilului, în audituri viitoare .

Ce măsuri vom sprijini în calitate de consilieri județeni ai Alianței USR PLUS?
1) Montarea și urmărirea senzorilor de măsurare a calității aerului. Această rețea trebuie să asigure o acoperire reală, constantă și reprezentativă a teritoriului județului Ilfov, cu sisteme de monitorizare care transmit date în timp real și care stochează informațiile pentru a fi analizate și interpretate ulterior;
2) Auditul real și integral al modului de administrare a gropilor de gunoi aflate pe raza județului Ilfov și colaborarea cu instituțiile centrale ale statului, cât și cu PMB, pentru a găsi cele mai potrivite soluții pentru reducerea impactului asupra mediului, ceea ce va genera îmbunătățirea calității aerului în localitățile aflate în proximitate;
3) Salubrizarea drumurilor naționale și județene de pe raza județului. Este nevoie de eliminarea cantităților uriașe de praf care se află pe toate arterele publice, începând cu drumurile naționale (în mod special centura București), dar și cele județene și locale. Acest praf ajunge în casele și plămânii tuturor și reprezintă o sursă majoră de risc pentru sănătatea populației;
4) Realizarea de perdele forestiere și încurajarea înverzirii urbane de către administrațiile publice locale sub coordonarea Consiliului Județean Ilfov. În acest moment există deja un proiectul de împădurire a zonelor de siguranță aflate de-a lungul drumurilor județene care a fost inclus în Strategia de Dezvoltare a Județului Ilfov 2020 – 2030, dar nu se regăsește pe lista proiectelor prioritare. La data de 29.06.2020 Alianța USR PLUS a solicitat Consiliului Județean Ilfov să-i acorde statut prioritar acestui proiect;
5) Acțiuni de împădurire pe raza localităților din județ . Consiliul Județean Ilfov, în colaborare cu alte autorități locale și centrale, are capacitatea de a genera proiecte de împădurire. Acest proiect poate fi derulat în cooperare cu ONG-uri care pot susține inițiativa atât prin experiența acumulată de-a lungul timpului, cât și prin voluntari.

Toate aceste acțiuni sunt în măsură să schimbe radical calitatea aerului pe raza județului nostru, însă pentru a fi implementate este nevoie de actori politici responsabili care să înțeleagă gravitatea situației și să își asume rolul de a o remedia.

 

Un material de Brașovschi Dumitru, candidat la Consiliul Județean Ilfov