În atenția: Domnului Președinte al Consiliului Județean Ilfov

Alianța USR PLUS, formată din partidele Uniunea Salvați România (USR) și Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS), prin filialele constituite la nivelul județului Ilfov,

având în vedere (i) Lansarea spre consultare publică a Strategiei de Dezvoltare 2030 pentru județul Ilfov și (ii) Dezbaterea online din data de 17 iunie 2020; de asemenea având în vedere timpul limitat alocat participanților în cadrul dezbaterii ce a avut loc în data de 17 iunie 2020, fiindu-ne recomandat să adresăm ulterior celelalte întrebări pe care le avem cu privire la documentul aflat în dezbatere publică, vă transmitem prin intermediul prezentului document o serie de propuneri, opinii și întrebări din partea Alianței USR PLUS în cadrul procesului de consultare publică privind Strategia de Dezvoltare a Județului Ilfov 2020 – 2030 (în continuare “Strategia”), după cum urmează mai jos.

1. Clarificări cu privire la realizarea Strategiei de Dezvoltare
1.1. Descriere - două obiective strategice esențiale, cu proiectele aferente, se regăseau
și în Strategia 2020 și sunt reluate și în Strategia 2030, unde unul din capitole se refera
la “Proiecte neimplementate din cadrul Strategiei de Dezvoltare 2020.”
Întrebări:
a. S-a făcut o analiză asupra cauzelor acestui eșec și s-au luat măsuri astfel încât să nu
se întâmple același lucru cu Strategia 2020-2030?
b. S-a luat în considerare cum a impactat studiul procentul ridicat de populație ce
locuiește în Ilfov, dar nu are domiciliul sau viza de flotant stabilită pe acest teritoriu
și s-a introdus în Strategie metode de creștere a numărului de cetățeni care să își
declare domiciliul în Ilfov?
c. Recomandăm introducerea unor indicatori cantitativi și calitativi de măsurare a
rezultatului. S-a luat în considerare acest aspect?

Pag. 2
1.2. Premisă: După cum rezultă din informațiile din Strategie, au fost selectate 62 de
proiecte care constituie Lista scurtă de proiecte la nivelul județului Ilfov. Dintre acestea
au fost selectate 12 care constituie lista proiectelor prioritare, în baza unor punctaje
acordate de experți (consultanți și reprezentanți ai administrației publice) în baza
criteriilor indicate în matricea din Tabelul 11 (pag. 55 din Strategie). În cuprinsul
Strategiei nu sunt specificate punctajele propriu-zise alocate fiecărui proiect.
Opinie/Solicitare: Din considerente de transparență, vă solicităm să ne puneți la
dispoziție modul de calcul detaliat pentru criteriile care au stat la baza evaluării
priorității proiectelor și punctajele în baza cărora au fost selectate proiectele din lista
scurtă să fie făcute publice.

***

2. Repartiția disproporționată a investițiilor pe zonele Nord vs. Sud ale județului
Premisă: În cuprinsul Strategiei se menționează că aceasta ține cont de componenta
spațială a dezvoltării cu scopul de a crea o organizare teritorială mai rațională și de a
genera un echilibru între cererile de dezvoltare cu necesitatea de a proteja mediul și
pentru atingerea obiectivelor economico-sociale (pag 10).
Totuși, analizând lista proiectelor prioritare din punct de vedere financiar și lăsând la o
parte acele proiecte care prin natura lor se referă la toate UAT-urile (ex. Smart County),
raportul investițiilor favorizează în mod covârșitor dezvoltarea zonei de nord a județului
(aproximativ 80% din valoarea investițiilor, respectiv Airport City, Campus universitar,
Campus pentru învățământ profesional dual, Rețea de parcări de transfer /Park & Ride),
în detrimentul celei din sud (aproximativ 20% din valoarea investițiilor), creând astfel
premisele pentru o disproporție și mai mare între gradul de dezvoltare Nord / Sud.
Singura investiție majoră preconizată pentru zona de sud este Parcul Științific de la
Măgurele.
Oportunitate: Apreciem că oferirea echitabilă între zonele geografice a unor servicii va
duce la o dezvoltare uniformă, benefică întregului județ, ceea ce va conduce la atingerea
mai facila a obiectivelor de creștere a calității vieții și a competitivității, dar și pentru
reducerea decalajelor majore existente în acest moment.
Propunere: Vă solicităm să respectați principiul enunțat în cadrul Strategiei cu privire
la componenta spațială a dezvoltării cu scopul de a crea o organizare teritorială mai
rațională și, pe cale de consecință, să alocați mai multe investiții pentru dezvoltarea zonei
de sud a județului Ilfov.

***

3. Perspectiva zonei metropolitane
Descriere - În Strategia 2030 se menționează avantajul poziționării geografice,
necesitatea unor politici de parteneriat și configurarea acestora în jurul conceptului de

Pag. 3
zonă metropolitană. Acest concept a fost prezentat în diferite programe, fiind cuprins și
în Strategia de dezvoltare pentru anii 2014 - 2020, unde (pag. 5 și pag. 25) se menționa
la vremea respectivă obiectivul de “Conturare a Zonei Metropolitane București, cu
crearea de noi structuri instituționale cu mandat în a aborda atât aspecte strategice cât
si operaționale”. În actuala Strategie 2030, proiectul “Întărirea capacității de cooperare
la nivel metropolitan” (asociația metropolitană și strategia de dezvoltare metropolitană)
reapare, cu un buget estimat de 1 milion de Euro.
Întrebări: Ce va fi diferit în noua perioadă de implementare a Strategiei 2030, față de
cea precedentă cu privire la realizarea capacității de conturare a Zonei Metropolitane,
respectiv ce măsuri luați în considerare a fi incluse în acest titlu de proiect?

***

4. Reconfigurarea Strategiei conform priorităților rezultate din consultarea
cetățenilor!
Premisă: În cadrul Strategiei - la capitolul legat de Viziune 2030 (pag. 19 și 20) - se
menționează că viziunea documentului pornește de la premisa că județul va trebui să
răspundă cererii venite din partea principalelor grupuri țintă (locuitori, sector privat și
vizitatori) și că se va ține cont de întrebarea Cum trăiesc și ce își doresc locuitorii
județului Ilfov? Cum se poate răspunde nevoilor acestora și cum poate fi
îmbunătățită calitatea vieții lor?
Tot în cadrul strategiei – la capitolul 2.4 descrierea procesului consultativ – este
prezentat un sondaj realizat de reprezentanții Băncii Mondiale în 2019 în rândul
locuitorilor din județ, din care au reieșit care sunt principalele motive pentru care aceștia
locuiesc in Ilfov și ce ar trebui să facă autoritățile în primul rând pentru dezvoltarea
comunității. (Figura 4 și 6, pag. 30 și 31).
Comparând datele sondajului (în special cele din Figura 6) cu lista proiectelor prioritate
selectate în Strategie, reiese că această listă răspunde doar parțial nevoilor evocate de
locuitorii județului, respectiv nu vine să răspundă nevoii prioritare de Modernizare a
infrastructurii de sănătate și servicii sociale (răspuns 2, punctat cu 7.1) și Construcția de
noi unități de învățământ în zonele rezidențiale și modernizarea celor existente (răspuns
3, punctat cu 7.0). Cele două probleme au fost evidențiate ca fiind aproape la fel de
importante ca și dezvoltarea infrastructurii de transport (răspuns 1, punctat cu 7.2).
Propunere: Vă solicităm să reconsiderați lista scurtă a proiectelor și eventual și lista
proiectelor prioritare ținând cont cu adevărat de nevoia evidențiată de locuitorii județului
Ilfov cu privire la necesitatea extinderii infrastructurii de sănătate și educație.

***

Pag. 4

5. Mobilitate
5.1. Descriere - În București lucrează mulți locuitori ai județului Ilfov și în același timp
în Ilfov vin să lucreze locuitori din București.
Oportunitate: Ca urmare a unor consultări cu specialiști în mobilitate, reiese utilitatea
unei centuri velo în jurul Bucureștiului. Această centură ar facilita atât tranzitul
navetiștilor, cât și plimbarea cicloturiștilor sau antrenamentele cicliștilor de
performanță. Această centură velo (separată total de traficul general auto) ar trebui să
aibă traseul pe la Park & ride-uri, precum și pe la gările de pe centura feroviară (unde
poți lăsa bicicleta în siguranță și să continui călătoria cu transportul public), dar și să
ajute/colecteze/disperseze bicicliștii care vin/pleacă din/spre comunele limitrofe pe o
rețea radială complexă de piste velo interurbane separate de traficul auto. Construirea
simultană atât a centurii velo, cât și a rețelei radiale de piste pentru biciclete pe toate
direcțiile drumurilor naționale și județene (nu doar pe cele câteva precizate în strategie)
este obligatorie pentru a asigura coerența și continuitate deplasărilor cu mijloacele de
transport alternative, pentru o mobilitate urbană și interurbană durabilă.
Întrebare: A fost luată în considerare o astfel de strategie de mobilitate?
5.2. Premisă: Este o certitudine faptul că centura Bucureștiului va rămâne sub
autoritatea Ministerului Transporturilor, prin urmare și calea ferată acolo unde există.
Întrebare: Care este planul de dezvoltare pentru îmbunătățirea traficului și dacă se
preconizează o discuție aplicată cu toate UAT-urile afectate în acest sens pentru a se
concretiza într-un plan concret și viabil?
***

6. Urbanism
Descriere – Planul Urbanistic General trebuie să fie primul proiect într-un program de
amenajare și dezvoltare a unui teritoriu, prin el abordându-se optimizarea relațiilor
localităților cu teritoriul lor, valorificarea potențialului natural, economic, reorganizarea
și dezvoltarea căilor de comunicație, stabilirea și delimitarea zonelor funcționale, a celor
cu interdicții, a zonelor protejate, a celor construibile, modernizarea și dezvoltarea
echipelor edilitare. PUG trebuie reînnoit la o perioadă de 10 ani, iar sumele pot fi alocate,
pe bază de cerere formulată de fiecare UAT, de către Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației (MLPDA), din Programul anual.
Propuneri:

Pag. 5
a. Apreciem că Planul Urbanistic General este punctul de la care trebuie să se pornească
în stabilirea unei strategii de dezvoltare urbanistică, utilizând posibilitate de alocare
bugetară de la administrația centrală;
b. Totodată, subliniem necesitatea realizării cadastrului digital în vederea îmbunătățirii
datelor și utilizarea acestora în fundamentarea zonelor de dezvoltare în strategia de
urbanism;
c. În contextul susținerii participării antreprenorilor și cetățenilor în proiecte pentru
județ si pentru a crea diversitate și aport de idei noi, apreciem utile lansarea de
concursuri de soluții de arhitectură, care vor aduce un plus de valoare pentru
proiectele de urbanism;
d. În contextul investițiilor în platforma e-guvernare și a provocărilor imobiliare din
Ilfov, sugerăm punerea la dispoziție a unei platforme pentru emiterea online a
certificatelor de urbanism, sistem implementat sau pe cale de a fi în câteva
administrații din țară.
Întrebări:
a. În aceste condiții, care este utilitatea, ce semnifică și ce anume cuprinde Elaborarea
unei strategii de locuire pentru județul Ilfov, pentru care se alocă un buget de 0.5
milioane de euro, măsura 6.2.1, proiectul cu nr. 54 din lista scurtă?
b. Măsura realizării cadastrului digital în vederea îmbunătățirii datelor disponibile s-a
regăsit și în Strategia 2014- 2020 (identic, la pagina 24). Care considerați că au fost
impedimentele în realizarea acestuia?
c. Cum justificați necesitatea înființării unui birou de urbanism și autorizare în
construcții cu un buget de 0,3 mil Euro și ce proceduri va gestiona acesta, în condițiile
în care există deja în organigrama județului Ilfov un departament de urbanism cu 29
de angajați (din care serviciul de urbanism are 13 angajați și cel de autorizare 8
angajați), precum și în condițiile în care există deja administrații în țară care sunt în
curs sau au implementat posibilitatea emiterii certificatului de urbanism prin
depunerea unei cereri online?
d. În condițiile în care sunt foarte multe străzi în județul Ilfov fără treceri de pietoni,
există în acest sens un plan județean întocmit împreună cu reprezentanții poliției?

***

7. Digitalizare și acces la informații
7.1. Descriere: Referitor la proiectul "Dezvoltarea infrastructurii de internet de tip
broadband" , am observat că este bugetat un cost enorm, de aproximativ 1.000 Euro
pentru fiecare din cei 50.000 de beneficiari listați.
Întrebări:

Pag. 6
a. Au fost implicați operatorii ISP în acest proiect, au venit cu feedback, a fost integrat
feedback-ul lor?
b. Cine va opera / realiza mentenanța rețelei? Cu ce costuri anuale? Sunt incluse
costurile de operare în buget?
c. Cum se definește KPI-ul “Infrastructură TIC dezvoltată - creștere cu 50%” - care
este nivelul actual de bază cu care s-a comparat pentru a obține o creștere cu 50%?
7.2. Descriere: Ați semnat un contract de finanțare în 18.12.2018 în cadrul Programului
Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, obiectul contractului fiind acordarea
finanțării nerambursabile pentru implementarea proiectului “Platformă online pentru

eficientizarea serviciilor publice oferite cetățenilor de Unitatea Administrativ-
Teritorială Județul Ilfov” cu o valoare de aproximativ 0,5 mil Euro, însă în același timp,

în strategia de dezvoltare a fost cuprinsă măsura digitalizării serviciilor publice și, de
asemenea ce va cuprinde măsura ”Extinderea sistemului de e-guvernare la primăriile
din județ “ – ce a existat identic și în strategia 2014-2020.
Întrebări: Vă rugăm să ne precizați ce va cuprinde suplimentar, față de contractul
semnat în 2018, măsura digitalizarea serviciilor publice și, de asemenea, ce va cuprinde
măsura ”Extinderea sistemului de e-guvernare la primăriile din județ“?

***

8. Mediu
8.1. Descriere – O problematică importantă în județul Ilfov, ce afectează calitatea vieții,
o reprezintă gestionarea deșeurilor (în special gropile de gunoi ce deservesc toata
regiunea București Ilfov), calitatea aerului și poluarea pânzei freatice, probleme ce
persistă de mulți ani, cuprinse atât în strategia anterioară, cât și în planul de gestionare
deșeuri.
Întrebări:
a. Ce factori au împiedicat implementarea măsurii de monitorizarea emisiilor de CO2 și
cum vor fi depășiți ca urmare a noii strategii?
b. Din ce considerente apreciați că nu a fost inclus nici un proiect cu privire la
îmbunătățirea calității mediului pe lista proiectelor prioritare indicate in table 13 –
pag. 66?
c. Ce anume cuprinde măsura Protecția și valorificarea durabilă a ariilor naturale
protejate?
Propunere: Vă solicităm totodată să reconsiderați lista proiectelor prioritare și să
includeți în această listă și proiectul nr. 22 din lista scurtă, respectiv ”Împădurirea
zonelor de siguranță aflate de-a lungul drumurilor județene.”.

Pag. 7
8.2. Descriere – Unul din obiectivele strategice al documentului este "Protejarea
mediului ambiant, punerea în valoare a spațiului public, a patrimoniului cultural și a
peisajului". Însă, sistemul de Management Integrat al Deșeurilor e la stadiul de
document abia adoptat, lipsesc multe facilitați de tratare a deșeurilor și avem de-a face
cu un fenomen cronic și extrem de vizibil al deversărilor și depozitărilor neautorizate de
deșeuri (deșeuri din construcții, deșeuri menajere, ape uzate).
Întrebare: În condițiile în care se pot construi parcuri și trasee pentru biciclete, dar ele
nu vor fi scutite de fenomenul deversărilor/depozitarii ilegale de deșeuri, vă rugăm să
ne specificați în concret, ce pârghii indică Strategia pentru țintirea acestui obiectiv ce
vizează protecția mediului?

***

9. Social
9.1. Descriere – în Strategie, la partea de documente anexe pe baza cărora a fost
dezvoltată Strategia, la Cadrul strategic european în domeniul social, este menționat
programul Erasmus, cu acțiunile acestuia în domeniile educației, formării, tineretului și
sportului. De asemenea, este menționată și Strategia națională în domeniul politicii de
tineret pentru perioada 2015-2020, cu domeniile de intervenție si obiectivele specifice.
De asemenea, în cadrul rezultatelor dezbaterilor apare ca nevoie a cetățenilor și partea
de dezvoltare a unor spații de petrecerea timpului liber pentru tineri. Însă în Strategia
pentru Dezvoltare a județului Ilfov nu există niciun proiect dedicat tinerilor.
Întrebare: De ce nu există niciun program pentru tineri, deși este clar din modul în care
a fost abordată strategia că ați avut și acest subiect pus pe masă? Cum aveți de gând să
aliniați cele 2 documente menționate mai sus și nevoia tinerilor?
9.2. Premisă: Cele 12 proiecte prioritare selectate în cadrul Strategiei nu răspund
necesității de dezvoltare a ofertei culturale, sportive și de agrement/petrecere a timpului
liber. Singurul proiect care atinge parțial acest capitol în județul Ilfov este proiectul nr.
7 din lista proiectelor prioritare intitulat “Natură și recreere (Conservarea și
valorificarea durabilă în scop recreațional a patrimoniului natural)”, însă care
presupune deplasarea locuitorilor județului Ilfov în extremitatea nordică a județului pe
distanțe cuprinse între 20 și 55 de km).
Propunere: Vă solicităm să reconsiderați lista proiectelor prioritare și să includeți în
această listă și proiectul nr. 27 din lista scurtă, respectiv ”Proiect complex de amenajare
a unei zone de agrement în sudul județului Ilfov (zona Argeș-Sabar-Ciorogârla)”.
9.3. Descriere – La politica 7.1. Combaterea discriminării grupurilor vulnerabile, există
un program de Asistență pentru victimele violenței în familie.
Întrebare: Având în vedere că DGASPC Ilfov nu are niciun centru și niciun serviciu de
asistență pentru victimele violenței domestice și de gen în Ilfov, de ce nu a fost

Pag. 8
considerat acest proiect ca fiind unul prioritar și de ce nu este inclus în lista proiectelor
finanțate? Cum vă propuneți să adresați și victimelor violenței împotriva femeilor și
violentei de gen care nu sunt victime ale violenței domestice?

***

10. Premisă: Din analiza listei consultărilor și participanților la consultări cu ajutorul cărora
a fost schițata Strategia propusă, precum și obiectivele și proiectele conținute în aceasta,
am remarcat lipsa reprezentanților unor autorități cu influență semnificativă (financiară,
dar nu numai) care pot determina succesul sau eșecul unor proiecte din Strategie. Ne
referim în acest sens la reprezentanți ai PMB și/sau Sectoarelor din București, ai
Ministerul Transporturilor sau companiilor aflate în subordine: CNAIR, CFR etc.
Întrebări:
a. Cum explicați acest lucru? Credeți că acest detaliu este de natură să afecteze sau nu
succesul Strategiei propuse?
b. Care este gradul de integrare al strategiei Ilfov cu alte strategii vecine sau ale unor
autorități publice centrale?

***

11. Premisă: Așa cum s-a menționat în repetate rânduri, în ansamblul european, București-
Ilfov are statut de regiune dezvoltată având un PIB/capita peste media europeană. Drept

urmare, regiunea a avut o alocare financiară mică pe actualul Program Operațional
Regional, iar o mare parte a acestei alocări s-a executat în București. Nu în ultimul rând,
un procent semnificativ din locuitorii județului Ilfov produc veniturile în București și
astfel contribuie la acel buget cu impozitul pe venit, și nu la bugetul localității din Ilfov
unde locuiește efectiv.
Întrebări:
a. Având în vedere cele de mai sus, dar și rezultatele Strategiei 2014-2020 (29 proiecte
neimplementate conform raportului de evaluare), care sunt în mod real sursele de
finanțare pe care se bazează noua lista de proiecte enunțate? Ce soluții există pentru
aceasta provocare?
b. Pe ce nivel de alocări POR 2021-2027 se bazează Strategia 2020 – 2030? În lumina
noilor reglementari, Consiliul Județean Ilfov are intenția să intre în parteneriate pentru
proiecte finanțate din Programul Transport, de exemplu, sau alte autorități?

***

12. Premisă: În județul Ilfov există numeroase străzi cu un statut juridic incert în raport de
care administrațiile locale își pasează responsabilitatea către administrația județeană și

Pag. 9
invers (cazuri concrete: str. Răscoalei în Pantelimon sau Șos. Cernica). Așa se face că
acele străzi nu pot fi întreținute corespunzător și nici modernizate.

Opinie: Strategia 2020 – 2030 ar trebuie să presupună rezolvarea tuturor acestor situații
care scot în evidență incapacitatea și ineficiența administrației locale și județene în
gestiunea acestor categorii de probleme.
Întrebare: Consiliul Județean Ilfov deține un inventar al acestor străzi cu statut juridic
incert pe raza județului Ilfov?

 

Partidul Libertate, Unitate și
Solidaritate
Filiala Județeană Ilfov
prin președinte Ciprian Teleman

 

Partidul Uniunea Salvați România
Filiala Județeană Ilfov
prin președinte Andrei Nistor